Dacă ai observat că unele benzi de circulație din orașe par mai strâmte decât înainte, impresia nu te înșală. Tot mai multe proiecte de infrastructură urbană includ reducerea lățimii benzilor ca măsură deliberată de creștere a siguranței rutiere pentru șoferi, pietoni și bicicliști, potrivit Forbes.
Logica din spatele acestei abordări vine dintr-un studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health, care a analizat 1.117 segmente de stradă din șapte orașe americane: Dallas, New York, Philadelphia, Salt Lake City, Miami, Denver și Washington D.C. Concluzia a fost surprinzătoare: în anumite condiții, benzile mai înguste sunt asociate cu mai puține accidente.
Efectul este cel mai vizibil pe străzile unde limita de viteză se situează între 48 și 56 km/h. Benzile de 3,7 metri au fost asociate cu de aproximativ 1,5 ori mai multe accidente față de cele de 2,7 metri. La viteze mai mici, de 32–40 km/h, lățimea benzii nu a influențat semnificativ numărul accidentelor. Viteza și lățimea trebuie analizate împreună, nu separat.
Explicația ține de comportamentul șoferilor. O stradă largă, dreaptă și lipsită de obstacole vizuale creează senzația că viteza mai mare este sigură, reducând vigilența la volan. O bandă mai îngustă îi determină pe șoferi să fie mai atenți la poziția mașinii și să circule mai lent, ceea ce contează mai ales în zonele unde pietonii și bicicliștii se află aproape de traficul auto.
Un alt avantaj este redistribuirea spațiului stradal. Reducând lățimea benzilor auto, orașele pot câștiga loc pentru piste de biciclete protejate, trotuare mai largi sau insule de protecție pentru pietoni. Într-un proiect din Florida analizat de echipa Johns Hopkins, această modificare a redus numărul accidentelor fără a afecta semnificativ viteza medie de deplasare pe coridor.
Cercetătorii subliniază că nu există o soluție universală. Drumurile cu trafic greu, transport public intens sau vehicule mari pot necesita în continuare benzi mai late. Johns Hopkins recomandă ca lățimea să fie stabilită în funcție de contextul fiecărei străzi: viteza de proiectare, tipul vehiculelor, volumul traficului și prezența celorlalți participanți la trafic.
