Reintroducerea probei practice în poligon pentru permisul auto categoria B este analizată într-un proiect legislativ aflat la Comisia de Apărare din Senat. Inițiativa, susținută de peste 50 de parlamentari, urmărește verificarea manevrelor de bază înainte ca viitorii șoferi să ajungă pe drumurile publice.
Proba din poligon a fost eliminată în anul 2000. Titi Aur consideră că revenirea ei ar putea îmbunătăți pregătirea începătorilor, însă se teme că legea ar putea rămâne fără efect dacă Ministerul Transporturilor nu elaborează normele necesare.
Ce manevre ar fi verificate
Potrivit proiectului, examenul practic pentru categoria B ar urma să aibă două etape. Candidatul ar trebui să promoveze mai întâi evaluarea tehnică într-un spațiu special amenajat, apoi proba de conducere pe drumurile publice.
- plecarea din rampă;
- deplasarea în marșarier;
- parcarea laterală;
- întoarcerea într-un spațiu limitat.
Promovarea testului din poligon ar fi obligatorie pentru accesul la proba desfășurată în trafic. Inițiatorii susțin că, în prezent, examenul nu verifică într-un cadru controlat și standardizat cât de bine stăpânește candidatul gabaritul mașinii și manevrele esențiale.
Titi Aur spune că pregătirea oferită de multe școli auto este insuficientă în special la capitolul manevrare a vehiculului. Potrivit expertului în conducere defensivă, unii instructori organizează individual exerciții în locuri retrase, însă astfel de antrenamente nu sunt suficiente și pot ridica probleme atunci când sunt făcute în apropierea traficului.
Avertismentul privind aplicarea legii
Expertul consideră că adoptarea proiectului nu garantează și punerea sa în practică. El a acuzat Ministerul Transporturilor că a întârziat și în cazul unor acte normative anterioare, pentru care normele de aplicare nu au fost emise la termenele prevăzute.
Este vorba despre Legea 20 din 2022, referitoare la conducerea defensivă, și Legea 48 din 2024, care vizează programa școlilor de șoferi. Ambele prevedeau un termen de șase luni pentru elaborarea normelor, însă, potrivit lui Titi Aur, acestea nu au fost adoptate nici până acum: după aproximativ patru ani și jumătate în primul caz și după un an în cel de-al doilea.
„Este clar că există o lipsă de voință”, a declarat Titi Aur, susținând că același scenariu s-ar putea repeta și după adoptarea proiectului privind poligonul. În opinia sa, întârzierea normelor ar face ca legea să nu producă efecte concrete.
Titi Aur a pus blocarea reformelor pe seama unor interese financiare pe care le atribuie unor persoane din administrație și reprezentanților unor școli de șoferi. El a afirmat că sistemul ar fi legat de eliberarea ilegală a unor atestate profesionale și a invocat atât cazul unor cutii de pantofi pline cu bani, cât și o investigație Recorder despre obținerea atestatelor pentru instructori fără parcurgerea unor probe reale.
În declarațiile sale, expertul a susținut că șoferii profesioniști din România sunt implicați în cele mai multe accidente și achită unele dintre cele mai mari prime de asigurare din Europa. El a acuzat că grupul de dialog social, în care ar fi reprezentați în special proprietari de școli auto, are interese în menținerea sistemului actual și în controlul autorizațiilor de transport.
Critici după schimbările de miniștri
Titi Aur a afirmat că situația nu s-a schimbat, deși la conducerea Ministerului Transporturilor s-au succedat numeroși miniștri. El a povestit că, în 2019, Adriana Calapici, directoarea Direcției de Transport Rutier, i-ar fi spus că opt sau zece miniștri s-au schimbat în perioada în care ea a rămas în funcție.
Potrivit expertului, aceeași atitudine s-ar fi menținut și după venirea ministrului Ciprian Șerban. În toamna anului trecut, a fost format un grup de lucru pentru aplicarea Legii 20 din 2022, din care a făcut parte și Titi Aur, însă întâlnirile nu ar fi dus la o soluție concretă.
El l-a menționat și pe Cristian Anton, despre care a spus că făcea parte din aceeași rețea și că este arestat în dosarul cutiilor cu bani. Titi Aur susține că funcționarii au rămas în poziții-cheie indiferent de schimbările politice și că termenele legale nu sunt suficiente atunci când nimeni nu îi obligă să adopte normele.
Argumentele inițiatorilor
Autorii proiectului își motivează propunerea prin poziția constant negativă a României în statisticile europene privind decesele provocate de accidente rutiere, raportate la un milion de locuitori. O parte importantă a accidentelor ar implica șoferi cu mai puțin de doi ani de experiență.
Inițiatorii consideră că evaluarea exclusivă în trafic nu permite verificarea uniformă a unor abilități precum parcarea laterală, plecarea din rampă sau întoarcerea într-un spațiu îngust. Ei mai arată că Germania, Polonia, Italia și Ungaria păstrează proba în poligon sau o formă echivalentă a acesteia.
În susținerea proiectului se precizează că reintroducerea probei nu ar contraveni legislației europene, ci s-ar alinia unor practici folosite în alte state membre pentru evaluarea competențelor tehnice ale viitorilor șoferi.
