Un studiu realizat de Institutul Karolinska arată că legătura dintre folosirea îndelungată a ecranelor și problemele de sănătate mintală la adolescenți este mai complexă decât părea. Predispoziția genetică și mediul familial pot explica o parte importantă din asocierea cu depresia și anxietatea.

Cercetarea, publicată joi în revista Nature Human Behaviour, a urmărit peste 21.000 de persoane provenite din perechi de gemeni suedezi. Participanții au fost monitorizați de la vârsta de nouă ani, pe durata adolescenței și până la maturitate.

Cercetătorii au comparat timpul alocat activităților recreative pe ecrane cu simptomele de depresie și anxietate, precum și cu eventualele diagnostice primite ulterior. Analiza a inclus atât activități interactive, precum jocurile video, conversațiile online și navigarea pe internet, cât și activități pasive, cum ar fi vizionarea programelor de televiziune sau a materialelor video.

La vârsta de 15 ani, adolescenții care petreceau mai mult de șase ore pe zi în activități interactive aveau o probabilitate de peste două ori mai mare să primească ulterior un diagnostic de depresie sau anxietate decât cei care foloseau ecranele cel mult două ore zilnic.

Rolul genelor și al familiei

Diferențele s-au redus considerabil atunci când oamenii de știință au comparat gemeni din aceeași familie, în special gemeni identici. Rezultatul indică faptul că moștenirea genetică și condițiile comune de creștere contribuie semnificativ la relația observată între utilizarea ecranelor și sănătatea mintală.

Asocierea a fost mai evidentă pentru activitățile interactive. În cazul consumului pasiv de conținut, legătura cu depresia și anxietatea a fost mult mai slabă sau nu a fost identificată.

„Rezultatele noastre sugerează că asocierea ar fi putut fi supraestimată în unele cazuri, deoarece factorii familiali comuni nu au putut fi luați pe deplin în considerare”, a explicat Tong Gong, cercetător la Institutul Karolinska și unul dintre autorii principali ai studiului.

Folosirea îndelungată a ecranelor în adolescență a rămas totuși asociată cu probleme de sănătate mintală apărute ulterior, însă legătura a devenit mai slabă și mai puțin sigură după includerea factorilor genetici și familiali în analiză.

Ce limite are cercetarea

Studiul este observațional, astfel că nu poate demonstra că timpul petrecut la ecrane provoacă direct depresie sau anxietate. În plus, durata utilizării a fost declarată de participanți, iar datele au fost colectate înainte ca telefoanele inteligente și rețelele sociale să devină omniprezente în viața adolescenților.

Autorii consideră că recomandările pentru folosirea ecranelor ar trebui să ia în calcul nu doar numărul de ore, ci și tipul activității, motivele pentru care adolescentul intră online și particularitățile sale genetice și familiale.

Echipa de cercetare intenționează să analizeze mai detaliat conținutul urmărit, scopul utilizării ecranelor și timpul luat altor activități, pentru a clarifica relația cu sănătatea mintală la diferite vârste.