Deficitul de personal medical se adâncește în orașele mici din România, chiar și acolo unde spitalele au fost renovate, dotate cu aparatură nouă și oferă locuințe. În același timp, aproximativ 45.000 de medici și asistente cu cetățenie română lucrează în alte țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
La Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte, posturile disponibile nu reușesc să atragă candidați. Unul dintre medicii care lucrează aici este chirurgul Valentin Tomescu, care face zilnic naveta din București și nu ia momentan în calcul să își mute soția și cei trei copii în Prahova.
„Noi, medicii tineri, suntem mai atenți la echilibrul dintre viața personală, familia și munca profesională”, a explicat Valentin Tomescu.
Unitatea medicală a fost modernizată, iar aparatura nouă este deja disponibilă. Autoritățile locale pun la dispoziție și apartamente pentru specialiști, însă interesul pentru posturile scoase la concurs rămâne redus.
„Este o investiție de aproximativ 850.000 de euro. Apartamentele sunt perfect locuibile, au toate utilitățile și sunt luminoase”, a declarat Liliana Mareș, viceprimarul orașului Vălenii de Munte.
Cristina Tache, managerul spitalului, spune că nici măcar nu sunt solicitate informații despre locurile de muncă anunțate online. Situația este similară și în alte localități care încearcă să atragă medici prin salarii, sporuri și sprijin pentru locuire.
Măsuri pentru zonele deficitare
La Spitalul Orășenesc Negrești-Oaș sunt disponibile 10 posturi pentru medici. Spitalul a fost renovat și echipat cu aparatură nouă, iar specialiștii pot primi locuințe prin Agenția Națională pentru Locuințe.
Potrivit Dalmei Pap, managerul unității, un medic aflat la început de carieră poate câștiga între 7.000 și 8.000 de lei, în funcție de vechime și specializare. Cu sporurile incluse, venitul poate ajunge la 14.000-15.000 de lei.
La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a aprobat deblocarea a aproape 6.900 de posturi vacante din sistemul sanitar. Dintre acestea, 1.400 sunt destinate medicilor, însă ocuparea lor rămâne dificilă în comunitățile mici.
Problema a fost discutată și la nivel european. Europarlamentarii au votat un plan care prevede măsuri pentru atragerea personalului în regiunile deficitare, îmbunătățirea condițiilor de muncă și folosirea tehnologiei pentru sprijinirea angajaților din sănătate:
- stimulente pentru medicii și asistentele care aleg zonele cu deficit de personal;
- condiții de muncă mai bune în spitalele mici;
- utilizarea inteligenței artificiale și a telemedicinei;
- strategii care să reducă plecarea specialiștilor din țările cu venituri mai mici, fără restrângerea dreptului la libera circulație.
Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 45.000 de medici și asistente cu cetățenie română profesează în alte state OECD. Numai anul trecut, peste 1.200 de medici au cerut documentele necesare pentru a putea lucra în străinătate.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, consideră că România ar putea adopta modele folosite deja în alte țări. „Trebuie să mergem spre modele care funcționează de mult în alte state. Comunitățile locale să poată susține pe vremea studenției acest viitor medic, care apoi să aibă posibilitatea să se întoarcă acasă sau în acea zonă și să poată să profeseze”, a spus ministrul.
În Statele Unite, studenții la medicină pot primi sprijin financiar pentru plata studiilor, cu obligația de a lucra cel puțin doi ani în comunități care se confruntă cu lipsa medicilor.
