Aproximativ 2,3 milioane dintre cazurile noi de cancer diagnosticate la nivel mondial în 2024 au fost asociate unor infecții. Cifra înseamnă aproape unul din opt cazuri, potrivit unei estimări realizate de Agenția Internațională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Analiza publicată în revista The Lancet Oncology a evaluat legătura dintre cancer și 12 agenți infecțioși, inclusiv virusuri, bacterii și paraziți. Cercetătorii au folosit date actualizate privind incidența cancerului la nivel mondial și progresele recente în înțelegerea cauzelor bolii.

Bacteria Helicobacter pylori se află pe primul loc, fiind asociată cu aproximativ 760.000 de cazuri. HPV urmează foarte aproape, cu circa 750.000 de cazuri, iar virusurile hepatitei B și C, precum și virusul Epstein-Barr, completează principalii agenți identificați:

  • virusul hepatitei B – aproximativ 360.000 de cazuri;
  • virusul Epstein-Barr – circa 260.000 de cazuri;
  • virusul hepatitei C – aproximativ 160.000 de cazuri.

Împreună, acești cinci agenți infecțioși sunt responsabili pentru aproape toate cazurile de cancer asociate unei infecții. Virusul Epstein-Barr, membru al familiei herpesvirusurilor, este legat de apariția carcinomului nazofaringian, a unor limfoame și a anumitor forme de cancer gastric.

„Peisajul cancerelor asociate infecțiilor continuă să evolueze pe măsură ce cunoștințele științifice avansează”, a declarat doctorul Gary Clifford, coautor principal al studiului.

Inegalități între regiuni

Distribuția cazurilor diferă semnificativ de la o zonă la alta. Asia de Est concentrează 42% dintre cazurile de cancer de origine infecțioasă înregistrate la nivel mondial, principalele cauze fiind Helicobacter pylori și virusul hepatitei B.

Africa subsahariană reprezintă 28,5% din total, cu o incidență ridicată a cazurilor asociate HPV și virusului care provoacă sarcomul Kaposi. Mai mult de trei sferturi dintre cancerele legate de infecții au apărut în 2024 în țări cu venituri mici sau medii, unde accesul la prevenție și tratament rămâne inegal.

Autorii studiului arată că o mare parte dintre aceste cazuri ar putea fi evitată prin măsuri deja confirmate științific. Printre acestea se numără vaccinarea împotriva HPV și a hepatitei B, testarea și tratarea infecției cu Helicobacter pylori, a hepatitelor virale și a HIV, precum și folosirea prezervativelor.

Aplicarea acestor soluții este însă îngreunată în multe regiuni de lipsa finanțării, de decizii politice și de limitele sistemelor de sănătate. IARC subliniază și nevoia unor instrumente noi, în special vaccinuri împotriva virusului Epstein-Barr și a altor infecții cancerigene pentru care nu există încă metode eficiente de prevenire.