Bucureștiul și județul Ilfov au împreună 2.867.404 de autovehicule înmatriculate, potrivit datelor Registrului Auto Român pentru anul 2025. Primăria Capitalei pregătește introducerea unei Zone cu Nivel Scăzut de Emisii, iar primele restricții ar putea intra în vigoare la 1 noiembrie 2027.
Din totalul înregistrat, aproape 1,3 milioane de vehicule sunt considerate vechi și poluante. Mai exact, 461.251 de mașini au norme de poluare Non-Euro, Euro 1, Euro 2 sau Euro 3, iar alte 835.856 sunt încadrate la Euro 4.
Cât spațiu ar ocupa toate mașinile
Dimensiunea parcului auto poate fi estimată și prin suprafața necesară pentru parcare. Un loc standard măsoară aproximativ 12,5 metri pătrați, la o lățime de 2,5 metri și o lungime de 5 metri.
Dacă toate cele 2.867.404 de vehicule ar fi parcate simultan, fără a lua în calcul străzile sau zonele de manevră, ar ocupa aproximativ 35,84 milioane de metri pătrați. Suprafața este apropiată de 36 de kilometri pătrați, mai mare decât Sectorul 2 și echivalentă cu circa 15% din suprafața administrativă a Bucureștiului.
Într-o parcare funcțională sunt necesare și alei, căi de acces și spații de circulație. Calculul realizat cu 20 de metri pătrați pentru fiecare autoturism ridică suprafața totală la peste 57 de milioane de metri pătrați, adică între 57 și 60 de kilometri pătrați sau aproape un sfert din suprafața Capitalei. Doar locurile de parcare, fără spațiile suplimentare, ar însuma o suprafață de aproximativ 17 ori mai mare decât Principatul Monaco.
Primele restricții, din 2027
Planul municipalității prevede o aplicare etapizată a măsurilor în centrul Bucureștiului. În prima fază ar fi vizate vehiculele Non-Euro, începând cu 1 noiembrie 2027.
- 80.507 autoturisme Non-Euro ar intra în prima etapă a restricțiilor;
- numărul reprezintă aproximativ 3% din parcul auto analizat;
- măsurile ar urma să fie extinse ulterior și pentru celelalte norme de poluare;
- controlul ar putea fi realizat cu ajutorul camerelor care identifică automat vehiculele.
Propunerea nu este încă definitivă. Modul de aplicare, sistemul de verificare și eventualele amenzi vor fi stabilite prin hotărâri ale Consiliului General al Municipiului București. Primarul general Ciprian Ciucu a indicat folosirea camerelor pentru recunoașterea automată a mașinilor drept una dintre soluțiile posibile.
Poluarea din centrul Capitalei
Primăria își justifică proiectul prin nivelul ridicat al poluării generate de traficul rutier. În centrul orașului există o zonă de aproximativ 3,2 kilometri pătrați în care media anuală a dioxidului de azot depășește valoarea-limită de 40 de micrograme pe metru cub.
În 2023, aproximativ 47.000 de persoane erau expuse unor concentrații de NO2 peste pragul admis. În anumite „canioane stradale” din zona centrală, traficul auto este responsabil pentru mai mult de 80% din concentrația de dioxid de azot, iar în Piața Unirii contribuția sa este estimată la aproximativ 75%.
Problemele de calitate a aerului persistă și după condamnarea României, în 2020, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru depășirea sistematică și persistentă a limitelor de PM10 în București. În 2024 au fost raportate 70 de depășiri ale valorii-limită pentru PM10, iar la mai multe stații de monitorizare numărul depășirilor pentru diferiți poluanți a crescut după anul 2020.
Din 2030, standardele europene vor deveni mai stricte. Limita anuală pentru NO2 va coborî de la 40 la 20 de micrograme pe metru cub, cea pentru PM10 va fi redusă de la 40 la 20, iar pragul pentru PM2,5 va scădea de la 25 la 10 micrograme pe metru cub.
